Mi-am intalnit, cunoscut si ajutat eroul in aceeasi zi. Aceasta nu este o poveste despre super eroi, este pura realitate perceputa prin ochii si urechile mele.
Era o dupamiaza insorita de martie, 5 martie mai exact, cand domnul T.J. a calcat pragul cabinetului meu. Nu mare mi-a fost uimirea, deoarece ma aflam intr-o situatie de perfecta normalitate. Pentru cine nu a inteles inca, noi la Audionova, suntem specialisti in rezolvarea problemelor de auz si avem atat datoria cat si puterea, cu ajutorul aparatelor auditive, de a interveni si rezolva aceasta mare neplacere a oamenilor, hipoacuzia. Asadar suntem foarte obisnuiti ca oameni de toate varstele, sa ne viziteze in cautarea celei mai bune solutii pentru auzul lor. Dar sa revin la povestea initiala.
Era ora 16:00 cand acest simpatic si prezentabil domn, impreuna cu nepotul sau au intrat in cabinet. Avea in jur de 80 de ani la prima impresie. Lucrand cu oameni, la un moment dat prima impresie se apropie foarte mult de realitate asadar, nu puteam gresi prea mult. I-am invitat pe amandoi sa sada si am inceput povestile. Era foarte lucid si foarte simpatic, parca prea zambaret pentru varsta lui. Pentru un moment m-am gandit ca s-ar putea sa ii fi apreciat varsta gresit. Mi-a spus direct ca are nevoie de un aparat auditiv deoarece nu ii mai intelege pe cei apropiati lui si mi-a placut foarte mult asta la el. Mi-am dat seama ca este un om cu capul pe umeri, un om constiincios cu care urma sa imi fie foarte usor sa lucrez, din toate punctele de vedere si nu m-am inselat. Dupa multe povesti fascinante am hotarat sa trecem la fapte. Aveam nevoie de unele date ale lui, pentru a putea incepe audiograma (testarea de auz). Mi-a dat buletinul. Deja este un lucru obisnuit ca un om in jurul varstei de 80 de ani sa aiba buletinul vechi si nu carte de identitate, insa domnul T avea carte de identitate, lucru care a trezit un nou semn de intrebare in mintea mea. Incepusem sa cred ca domnul este probabil mai tanar si m-am inselat de la bun inceput. Odata ajuns la mine in mana, buletinul mi-a elucidat misterul. Ma inselasem amarnic si nu imi venea sa cred cat de tare.
Nu, nu ati ghicit. Nu avea 50 de ani. Cnp-ul lui incepea cu 11. Si da, exact in acea zi isi sarbatorea ziua de nastere. Ziua de nastere cu numarul 100 si eu faceam parte din aceasta superba poveste de viata. Am ramas fara cuvinte pentru cateva secunde iar dupa ce m-am adunat, am inceput sa ii urez numai de bine. M-am simtit extraordinar in prezenta lui si nu imi venea sa cred cata energie, cat pozitivism si cata luciditate emana acest om. In momentul acela mi-am zis ca el trebuie sa fie eroul meu. Iar eu, cum putini au norocul, am ocazia sa imi ajut eroul si asa am facut. Exact in acea superba zi de 5 martie, de ziua lui, am gasit impreuna solutia cea mai buna pentru auzul acestui minunat om, un aparat auditiv. Sunt convins ca nu o sa uit niciodata aceasta zi, ba mai mult de atat, se zburleste parul pe mine acum, in acest moment in care incerc sa impartasesc asta cu voi, cititori ai blog-ului Audionova.
Despre domnul TJ va mai pot povesti ca este un om cu un optimism iesit din comun. Este mereu zambaret si plin de viata si cred ca acesta este secretul lui. La urmatoarea intalnire, dupa aproximativ 1 saptamana, mi-a povestit si am vazut filmari pe telefonul nepotului de la ziua dansului. Intr-una dintre filmari, eroul meu dansa cu o doamna. Cat de norocos sa fi sa iti vezi eroul dansand la 100 de ani?
Domnul TJ mi-a dat o adevarata lectie de viata. Trebuie sa fi optimist in orice situatie. Daca pana in acel moment era ceva destul de normal, de atunci am ajuns sa imi para sincer rau cand vad oameni de 60-70-80 de ani care se gandesc de cateva ori daca fac pasul spre o viata mai buna prin reabilitarea auditiva sau se complac in aceasta situatie foarte grea, unde hipoacuzia le ingradeste viata sociala si ingreuneaza viata celor din jur, gandindu-se prea devreme ca poate maine vine ziua aceea.. Daca domnul TJ a avut optimismul necesar si s-a vazut in viitor cu un auz mai bun la varsta de 100 ani, ce i-ar mai putea opri pe altii?
Imi iubesc meseria nelimitat si neconditionat tocmai pentru ca la sfarsitul zilei am cateva povesti de viata noi acumulate, cativa oameni noi cunoscuti iar la sfarsitul fiecarei luni as putea scrie o carte cu povesti minunate despre oameni. Mai mult de atat, multumesc Audionova pentru tot suportul, toata aparatura si minunatele aparate auditive pentru ca la sfarsitul zilei, a lunii sau a anului am un numar mare de oameni care au plecat mult mai fericiti decat erau atunci cand au venit la noi.
Daca as fi pus in situatia de a raspunde la intrebarea: „ce sau cine te inspira pe tine?”, as raspunde fara sa stau pe ganduri „Oamenii”.
Eu, ajut oamenii sa comunice! Care este super-puterea ta?
Pana data viitoare, sa auzim numai de bine!
Comentarii recente