Pe la inceputul secolului XIX apare acest aparat auditiv “ultra performant” care, cu baterie cu tot avea cam cincisprezece kilograme şi o acuitate, după reclama de atunci,„mai bună ca a şoimnlui”. Aşa o fi fost…

ear-trumpet-corrugate-ear-trumpet-long-stem1

Trompeta auditivă, confectionata din lemn de bambus cu pâlnie din bronz. Cântarea cam trei kilograme şi era în vogă pe la începutul secolului XVIII. Împreună cu lornionul era o fita a vremii. Puţini o foloseau exact pentru ce fusese construită

 

Noi avem soluţia

“Vine o vreme cand incepe să te cam lase” spune o vorbă din popor şi tot vorba aia spune că toate te lasă de sus in jos adică părul, ochii, urechile dinţii. Lăsand şi noi gluma la o parte, pierderea auzului, hipoacuzia este o problemă mult mai gravă decat pierderea părului, pe care cu o pălarie ai rezolvat—o. Cu restul e mai greu, dar nu atât de greu pe cat pare la prima vedere. Aţi citit şi in titlu, “NOI AVEM SOLUTIA”. Şi lucrăm la această soluţie de peste şaisprezece ani, de cand producem aparate auditive. La un aparat auditiv lucreaza peste 130 de oameni incepand de la tehnicianul acustician audioprotezist, meserie introdusa de noi, pentru care am obtinut girul Ministerului Învăţămîntului şi al Sănătăţii şi terminand cu electroniştii specializati, ce asambleaza aparalele auditive.

Să revenim la istorie. Hipoacuzia nu este o noutate medical, a existat şi exista de când lumea. Primele aparate auditive au fost facute dintr-un corn gol cu varful taiat care se bagă in urechea hipoacuziculiu, ampificand sunetele. Dar prima atestare documentară in care este descris “cornul din lemn“ apare in 1588. De atunci au curs ceva ani, iar protezele auditive au trecut de la stadiul de „trompetă” la ”Cărăbuşii” minusculi ce nu se văd, dar care sunt de vreo mie de ori mai eificienti. Vă vom prezenta  în paginile ce urmează, atat noutăţile pe care vi le putem oferi,cat si performantele tehnice ale aparatelor auditive de ultimă generatie. Si apropo, ca uitasem, cei ce poartă ochelari nu le e ruşine cu ei?

2